Evaluarea impactului SDG la sfârșitul semestrului pentru Facultatea de Drept și Guvernanță Internațională (Anul universitar 2025–2026)

La finalul semestrului al II-lea al anului universitar 2025–2026, Facultatea de Drept și Guvernanță Internațională a realizat o analiză a contribuției sale la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (SDGs), evidențiind un impact semnificativ în special asupra SDG 4 (Educație de calitate), SDG 5 (Egalitate de gen), SDG 9 (Industrie, inovare și infrastructură), SDG 10 (Reducerea inegalităților), SDG 16 (Pace, justiție și instituții eficiente) și SDG 17 (Parteneriate pentru obiective).

Rezultatele reflectă consolidarea profilului internațional al facultății prin dezvoltarea cercetării științifice, extinderea cooperării academice internaționale, implicarea în rețele și proiecte globale, promovarea inovării juridice și digitale, precum și susținerea valorilor incluziunii, diversității și responsabilității academice.

Acest bilanț confirmă atentia Facultății de Drept și Guvernanță Internațională pentru excelență academică, impact societal și contribuția activă la construirea unor comunități mai echitabile, reziliente și sustenabile la nivel național și internațional.


Rectorul UID, Prof. Steve O. Michael, despre „Inteligența artificială în educație: soluții cu probleme” la Conferința Anuală DC Media privind Învățământul Superior

Pe 10 iunie a avut loc Conferința Universităților, ediția a VI‑a: „Inteligența artificială în educație – soluție sau problemă?”, organizată de DC MEDIA, în cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București. Evenimentul a fost un bun prilej pentru Rectorul Universității Internaționale Danubius, Dr. Steve O. Michael, de a prezenta lucrarea „Inteligența artificială în educație: soluții cu probleme”, în care se regăsesc cele mai recente informații despre impactul AI în educația universitară.

„Faptul că inteligența artificială (IA) va influența predarea și învățarea este de necontestat. Această lucrare rezumă pe scurt impactul pozitiv și consecințele negative ale IA în educație. De interes mai mare sunt posibilele efecte neurodegenerative ale AI generative și implicațiile pentru educația formală.

Beneficiile potențiale și impacturile IA în educație sunt încă dezbătute. Totuși, pot fi făcute câteva afirmații. Când este întrebată, IA însăși evidențiază câteva dintre beneficii. Bazându‑mă pe experiența personală folosind IA pentru a studia limba română, pot depune mărturie că aceasta oferă învățare personalizată, acces la lecții indiferent de timp și loc, feedback mai rapid, adaptare la progresul meu și învățare accelerată.

Tot mai mult, tehnologia în educație reduce nivelul interacțiunilor fizice dintre elev și profesor. Se așteaptă ca o implementare la scară largă a IA în educație să reducă și mai mult interacțiunile umane, o tendință pe care unii o tem că va complica în continuare provocările tot mai mari legate de sănătatea mintală.

Cu cât facem mai mult progres în utilizarea tehnologiei în educație, cu atât confidențialitatea noastră devine mai vulnerabilă. Inteligența artificială adâncește și mai mult această vulnerabilitate. Unii ar spune că este naiv să credem că mai există vreo intimitate în 2026, în era informației electronice omniprezente. Cu toate datele noastre personale, datele de sănătate și comunicațiile personale transmise și stocate digital, iar hackerii devin tot mai sofisticați în fiecare zi, presupunerea confidențialității este naivă.

Câteva dintre concluziile lucrării vorbesc despre beneficiile, dar și despre pericolul folosirii IA tot mai frecvent: Nu există nicio îndoială că IA a venit să rămână, iar unii vor spune că suntem abia la începutul revoluției sale. Pe baza a ceea ce știm până acum, este rezonabil să concluzionăm că inteligența artificială este o soluție, deși vine cu o multitudine de probleme. Cu abilitatea sa de a imita inteligența umană, IA este poate cea mai puternică invenție a omenirii de până acum.

Predispozițiile individuale ale educatorilor față de adoptarea IA sunt modelate de presupuneri despre modul în care elevii și studenții învață și rolul educației. Cei care favorizează o producție mai rapidă și mai eficientă sunt înclinați să urce în trenul IA, în timp ce aceia care văd școala ca pe un loc al grijii și atenției, iar predarea și învățarea ca pe o tranzacție intimă și o interacțiune între oameni, vor fi probabil precauți față de potențialele efecte ale inteligenței artificiale în educație.

Beneficiile promovate de experții în IA includ capacitatea sa de a individualiza și personaliza învățarea, de a oferi feedback mai rapid și de a rezolva probleme complexe. Aceste beneficii au un cost. Dincolo de costurile financiare, pierderea intimității, scăderea interacțiunii umane și impactul asupra mediului impun o evaluare serioasă a costurilor‑beneficii IA. Cel mai important impact care merită atenția colectivă este funcția neuro‑degenerativă, din cauza atrofiei abilităților mentale și fizice. Pe măsură ce IA înlocuiește efortul mental, trebuie să fim preocupați de descărcarea cognitivă, descărcarea socială și nomofobie, ca să numim doar câteva.”

Lucrarea poate fi descărcată de aici:
https://univ-danubius.ro/files/data/AI

Oana Sacalov


Admiterea la Programul de Licență Pedagogia Învățământului Primar – Condiții și Criterii de Selecție 2026–2027

Admiterea la programul de licență „Pedagogia învățământului primar” pentru anul universitar 2026–2027 se desfășoară în două sesiuni, respectiv în perioada 1 iulie – 26 iulie 2026 și 1 septembrie – 20 septembrie 2026. Procesul de admitere este organizat de Facultatea de Educație Smart și Formarea Profesorilor Inovatori, în conformitate cu metodologia aprobată la nivel instituțional ( https://univ-danubius.ro/files/data/FESFPI/Admitere-PIP-2026-2027.pdf).

Media generală de admitere este calculată exclusiv pe baza mediei obținute la examenul de bacalaureat, aceasta având o pondere de 100% în evaluarea candidaților. În situația mediilor egale, criteriul de departajare îl constituie nota obținută la proba scrisă de Limba și literatura română din cadrul examenului de bacalaureat.

Probele eliminatorii „Abilități de comunicare și aptitudini” se vor organiza în zilele de 27 și 28 iulie 2026, la sediul Universității Internaționale Danubius, Bulevardul Galați Nr. 3, municipiul Galați (https://univ-danubius.ro/files/data/FESFPI/Anunt-probe-eliminatorii-PIP-2026-2027.pdf)

Planul de invatamant poate fi consultat aici https://univ-danubius.ro/files/data/FESFPI/Plan-de-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83mant-program-de-licen%C8%9B%C4%83.pdf

 

Pentru mai multe detalii vă rugăm să accesați:  https://univ-danubius.ro/facultatea-de-educatie-smart-si-formare-a-profesorilor-inovatori/program-de-licenta 

 


Universitatea Internationala Danubius deschide primul coridor academic structurat cu universitati din Kenya, Africa de Est

Universitățile din Kenya urmează să aprofundeze legăturile academice cu Europa printr-un parteneriat planificat cu Universitatea Internațională Danubius din România, care va stabili ceea ce organizatorii descriu drept primul coridor academic structurat Kenya-România din Africa de Est.

Inițiativa, condusă de firma  educaționala AspiraPath LLC din Kenya, este de așteptat să conecteze cinci universități din Kenya la programe de master acreditate de UE în cadrul Erasmus+, deschizând noi oportunități pentru mobilitatea studenților, certificări duale și colaborări comune de cercetare.

Coridorul propus vizează parteneriate cu Universitatea Internațională AMREF, Universitatea Strathmore, Universitatea Pwani, Universitatea Moi și Universitatea Kabarak.

 Parteneriatul presupune ca studenții kenyeni ar avea acces la cursuri de master recunoscute de UE prin acorduri interinstituționale Erasmus+, în timp ce universitățile ar urma programe comune de cercetare și structuri cu două diplome care oferă simultan calificări kenyene și europene. „Acest parteneriat urmărește să stabilească un coridor academic structurat și gestionat complet Kenya-România UE”, au spus organizatorii.

„Colaborarea va consolida cercetarea, formarea și creșterea incluzivă în Kenya și în regiunea mai largă a Africii de Est.”

România încearcă să ancoreze parteneriatele în cinci regiuni din Kenya, inclusiv Nairobi, Uasin Gishu, Nakuru, Kilifi și Mombasa, într-o mișcare care se așteaptă să extindă accesul regional la oportunitățile internaționale de învățământ superior dincolo de capitală.

Parteneriatele propuse apar, de asemenea, pe măsură ce Kenya continuă să se poziționeze ca un centru educațional regional, susținut de extinderea înscrierii la universități, o populație tânără și cererea crescută de competențe digitale și transferabile la nivel global.

 

Universitatea Internațională Danubius se conformeaza strategiei sale de internaționalizare care prioritizează extinderea parteneriatelor academice în afara Europei, creșterea mobilității studenților și promovarea cercetării comune și a programelor de două diplome cu instituții străine.


Știri recente

© 2026 Danubius International University. All Rights Reserved.